listare

trimite prin

Fostul gimnaziu evanghelic, azi corpul B al Liceului „Johannes Honterus”, Braşov
Ultima actualizare:  2010-03-15
Autor:  Bálint Ágnes



Date despre monument
Adresa: Curtea Honterus, Johannes nr. 3
Cod: BV-II-m-A-11415
Datare: 1541, 1743–1748, 1834–1835

Date istorice
26 aprilie 1541 - s-a pus piatra de temelie; 1541 - s-a construit clădirea şcolii; 1543 - Johannes Honterus (1498-1549) a redactat statutul şcolii umaniste din Braşov (Constitutio Scholae Coronensis), primul regulament şcolar din Transilvania; 1738 - clădirea a suferit pagube mari în urma cutremurului; 1743-1748 - reconstrucţia şcolii; 1834-1835 - edificiul a fost extins cu încă două etaje (arhitect: Andreas Dieners); 1918-1939 - la etajul al doilea al corpului B şi C al Liceului „Honterus" s-a amenajat Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei (Burzenländer Sächsisches Museum).

 


Descrierea edificiului

Corpul B al Liceului „Johannes Honterus" se situează spre sud de Biserica Neagră, pe locul primei şcoli umaniste înfiinţate de către Johannes Honterus (1498-1549) în secolul al XVI-lea.

 

Clădirea neoclasicistă actuală are trei niveluri, faţada principală a acesteia fiind ritmată de cinci axe. Edificiul comunică prin intermediul galeriei suspendate de la etajul al doilea cu corpul C al liceului. În axul central al clădii de plan patrulater a fost amenajată scara de onoare. Aceasta duce spre coridorul ce traversează clădirea, de-a lungul căruia se pot accesa sălile de clasă.

 

 

Peretele faţadei principale este ritmat la parter de lesene tratate în rustica, iar la nivelurile superioare de pilaştri monumentali cu capitelul ionic. La fiecare nivel, cele cinci axe ale faţadei înglobează câte două ferestre dreptunghiulare. Registrele orizontale sunt delimitate de un brâu median profilat, respectiv de cornişa clădirii, accentuate în dreptul axului central. Etajul întâi al faţadei se evidenţiază prin ferestre încununate de frontoane triunghiulare şi dotate cu panouri decorative dispuse sub golul deschiderii. Ferestrele parterului sunt marcate de sprâncene profilate, drepte, deschiderile de la ultimul etaj fiind caracterizate în schimb de ancadramente simple cu colţurile superioare evazate. Axul central iese uşor în rezalit faţă de planul faţadei, ferestrele de la etajul întâi sunt uşor apropiate şi încununate de către un fronton comun, concentrând astfel atenţia privitorului asupra zonei respective. Poarta principală se situează tot în axul median. Deschiderea acesteia încheiată în arc semicircular este flancată de pilaştri cu capitelul ionic, care susţin arhitrava. Dincolo de muchiile rotunjite şi tratate în rustica ale faţadei principale se desfăşoară faţadele laterale ale clădirii. Aici au fost amenajate - pentru respectarea simetriei - ferestre oarbe, care evocă într-o variantă mai modestă aspectul celor de pe faţada principală. Canaturile ferestrelor oarbe au fost redate prin pictură.

 

La etajul al doilea, care comunică cu corpul C, funcţiona între 1918-1939 Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei (Burzeländer Sächsisches Museum). În spaţiul de expoziţie de odinioară a fost zidit un frumos ancadrament de uşă renascentist, provenit din casa de pe str. Târgul Grâului" nr. 3.


Bibliografie selectivă
Nussbächer, Gernot, Die Honterusschule in den ersten Jahren ihres Bestehens, în: Idem, Aus Urkunden und Chroniken. Beiträge zur Siebenbürgischen Heimatkunde, Vol. 1, Bukarest, 1981, p. 118.
Nussbächer, Gernot, Liceul teoretic Johannes Honterus, Braşov, 2002.
Jenei, Dana, Construcţii succesive pe locul Liceului „Johannes Honterus" din Braşov. Capela Sf. Ecaterina, în: In Honorem Gernot Nussbächer, Ed. Daniel Nazare, Ruxandra Nazare, Bogdan Florin Popovici, Braşov, 2004, pp. 401-410.
Jenei, Dana, Imaginea „Fecioarei cu Pruncul între Sfinte" de la Biserica Neagră din Braşov, în: Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Bucureşti, 2005, pp. 89 - 97.


Discuţie