Număr rezultate: 85


Localităţi:


Monumente din Căpleni
Monumente din Carei
Monumente din Cârţa
Monumente din Chilieni
Monumente din Chiraleş
Monumente din Ciumeşti
Monumente din CJ-II-m-A-07598
Monumente din Cluj-Napoca
Monumente din Cluj–Napoca
Monumente din Colţeşti
Monumente din Corvineşti
Monumente din Crainimăt
Monumente din Cristeştii Ciceiului
Monumente din Cristuru Secuiesc

Monumente istorice:


Capela Inima lui Isus, Odorheiu Secuiesc
Capela romano-catolică, Miercurea Ciuc
Capela Sfântul Anton, Şumuleu Ciuc
Casa Adorján I., Oradea
Casa Adorján II, Oradea
Casa „Darvas – La Roche”, Oradea
Casa „Ioan de Hunedoara”, Baia Mare
Casa Cămării („Palatul voievodal”, „Palatul princiar”), azi Muzeul de Istorie Turda, Turda
Casa Filstich-Kemény, Cluj-Napoca
Casa lui Csiki Márton, Târgu Mureş
Casa Makariás, Târgu Mures
Casa Matia Corvin, Cluj-Napoca
Casa Mauksch–Hintz (Muzeul de Istorie a Farmaciei), Cluj-Napoca
Casa Nemes-Knoblauch, Cluj-Napoca
Casa parohială a bisericii romano-catolice, Braşov
Casa parohială romano catolică veche, Gheorgheni
Casa Poynár, Oradea
Casa Sfatului, Braşov
Casa universitarilor, azi Colegiul academic, Cluj-napoca
Casa Wolphard–Kakas, azi Universitatea de Artă şi Design şi sediu bancă, Cluj-Napoca
Casinou, Miercurea Ciuc
Castelul Bánffy, Borşa (jud. Cluj)
Castelul Bánffy, Răscruci (jud. Cluj)
Castelul Bethlen, Bahnea
Castelul de la Hunedoara
Castelul din Gilău
Castelul Huniade, azi Muzeul Banatului, Timişoara
Castelul Kemény, Şieu
Castelul Kendeffy, Sântămăria Orlea
Castelul Rákóczi-Bánffy, Urmeniş
Castelul Szentkereszty, Arcuş (jud. Covasna)
Castelul Teleki din Dumbrăvioara
Castelul Ugron, Zau de Câmpie
Catedrala arhiepiscopiei ortodoxe, Cluj-Napoca
Catedrala greco catolică, Oradea
Catedrala ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului” (Biserica cu lună), Oradea
Catedrala ortodoxă română, Arad
Catedrala romano catolică Sf. Maria Mare, Oradea
Catedrala romano catolică, Timişoara
Catedrala romano-catolică, Satu Mare
Cavoul Teleki, Dumbrăvioara
Centrul istoric, Târgu Secuiesc
Cetatea Aradului, Arad
Cetatea de la Colţeşti
Cetatea Devei, Deva
Cetatea din Gherla, azi Penitenciarul Gherla
Cetatea Mikó, azi Muzeul Secuiesc al Ciucului, Miercurea Ciuc
Cetatea Oradea
Cetatea Şoimoş
Cetăţuia din Cluj-Napoca
Ciumeşti, biserica reformată
Clădirea „Transilvania”, Zalău
Clădirea Şcolii Superioare de Fete (actualmente Colegiul Naţional Al. Papiu Ilarian), Tîrgu-Mureş
Colegiul Gabriel Bethlen, Aiud
Colegiul reformat, Cluj-Napoca
Colegiul Unitarian János Zsigmond, Cluj-Napoca
Complexul balnear de la Ocna Sibiului
Conacul din Voivodeni
Conacul Thorotzkay-Rudnyánszky din Colţeşti
Conacul Torma, Cristeştii Ciceului
Cripta şi fostul ansamblu al castelului Bethlen, Chiraleş

Articole tematice:


Calomnie
Câmpia Transilvaniei
Cariere şi biografii din secolul XX
Cărţi de bucate
Ceramica de Turda
Cercetarea dialectologică
Cheile Turzii şi legendele lor
Chiaburi, chiaburire
Clacă
Clarvăzători, văzători din Moldova
Colectivizare în Ţinutul Secuiesc
Colonizări în Transilvania în secolul XX.
Comicul
Comitatele în epoca principatului
Comitatele Transilvaniei în Evul Mediu
Comitele secuilor
conexiuni literare româno-maghiare înainte de 1945
Conexiuni literare româno-maghiare, 1945–1989
Contemplarea soarelui-răsare la ceangăii moldoveni
Credinţele populare şi cercetarea lor
Cronica secuiască din Ciuc
Cultivarea limbii
Cultul popular al Mariei
Cultura populară scrisă

Primăria municipiului, Tîrgu-Mureş


Structura planimetrică şi tratarea faţadei primăriei din Târgu Mureş păstrează schema compoziţională a planului tipic baroc, cu care cei doi arhitecţi au câştigat concursul de proiecte. Aripele secundare ale clădirii, organizate în jurul unei curţi interioare dreptunghiulare, au două tronsoane formate dintr-un coridor îngust şi un şir de săli. Accesul clădirii este asigurat de mai multe intrări şi [...]

Biserica evanghelică, Chiraleş


Biserica se situează în mijlocul localităţii, lângă strada principală a satului, cu faţada vestică perpendiculară pe stradă. În dreapta bisericii se află parohia evanghelică, ale cărei ferestre reiau formele ferestrelor în arc frânt ale bisericii. [...]

Identitatea de secui


Identitatea de secui însumează în rândul elementelor sale definitorii şi limba (maghiară) vorbită de această comunitate (de când a apărut ea pe scena istoriei), apoi habitatul ei specific (predominant montan), dar peste toate acestea a dobândit un accent aparte evoluţia istorică a comunităţii respective (completată de elemente de mitologie ce nu se confirmă istoric, dar sunt deosebit de persistente). Situaţia privilegiată a acestei populaţii în Evul Mediu, întreaga structură a societăţii secuieşti tradiţionale apăreau, până nu demult - şi pentru unii apar până astăzi -, ca o democraţie militară cvasi-ideală. Kossuth, în ajunul Revoluţiei Paşoptiste, îi considera ca fiind unica seminţie [...]


include

include

include