Număr rezultate: 85


Localităţi:


Monumente din Căpleni
Monumente din Carei
Monumente din Cârţa
Monumente din Chilieni
Monumente din Chiraleş
Monumente din Ciumeşti
Monumente din CJ-II-m-A-07598
Monumente din Cluj-Napoca
Monumente din Cluj–Napoca
Monumente din Colţeşti
Monumente din Corvineşti
Monumente din Crainimăt
Monumente din Cristeştii Ciceiului
Monumente din Cristuru Secuiesc

Monumente istorice:


Capela Inima lui Isus, Odorheiu Secuiesc
Capela romano-catolică, Miercurea Ciuc
Capela Sfântul Anton, Şumuleu Ciuc
Casa Adorján I., Oradea
Casa Adorján II, Oradea
Casa „Darvas – La Roche”, Oradea
Casa „Ioan de Hunedoara”, Baia Mare
Casa Cămării („Palatul voievodal”, „Palatul princiar”), azi Muzeul de Istorie Turda, Turda
Casa Filstich-Kemény, Cluj-Napoca
Casa lui Csiki Márton, Târgu Mureş
Casa Makariás, Târgu Mures
Casa Matia Corvin, Cluj-Napoca
Casa Mauksch–Hintz (Muzeul de Istorie a Farmaciei), Cluj-Napoca
Casa Nemes-Knoblauch, Cluj-Napoca
Casa parohială a bisericii romano-catolice, Braşov
Casa parohială romano catolică veche, Gheorgheni
Casa Poynár, Oradea
Casa Sfatului, Braşov
Casa universitarilor, azi Colegiul academic, Cluj-napoca
Casa Wolphard–Kakas, azi Universitatea de Artă şi Design şi sediu bancă, Cluj-Napoca
Casinou, Miercurea Ciuc
Castelul Bánffy, Borşa (jud. Cluj)
Castelul Bánffy, Răscruci (jud. Cluj)
Castelul Bethlen, Bahnea
Castelul de la Hunedoara
Castelul din Gilău
Castelul Huniade, azi Muzeul Banatului, Timişoara
Castelul Kemény, Şieu
Castelul Kendeffy, Sântămăria Orlea
Castelul Rákóczi-Bánffy, Urmeniş
Castelul Szentkereszty, Arcuş (jud. Covasna)
Castelul Teleki din Dumbrăvioara
Castelul Ugron, Zau de Câmpie
Catedrala arhiepiscopiei ortodoxe, Cluj-Napoca
Catedrala greco catolică, Oradea
Catedrala ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului” (Biserica cu lună), Oradea
Catedrala ortodoxă română, Arad
Catedrala romano catolică Sf. Maria Mare, Oradea
Catedrala romano catolică, Timişoara
Catedrala romano-catolică, Satu Mare
Cavoul Teleki, Dumbrăvioara
Centrul istoric, Târgu Secuiesc
Cetatea Aradului, Arad
Cetatea de la Colţeşti
Cetatea Devei, Deva
Cetatea din Gherla, azi Penitenciarul Gherla
Cetatea Mikó, azi Muzeul Secuiesc al Ciucului, Miercurea Ciuc
Cetatea Oradea
Cetatea Şoimoş
Cetăţuia din Cluj-Napoca
Ciumeşti, biserica reformată
Clădirea „Transilvania”, Zalău
Clădirea Şcolii Superioare de Fete (actualmente Colegiul Naţional Al. Papiu Ilarian), Tîrgu-Mureş
Colegiul Gabriel Bethlen, Aiud
Colegiul reformat, Cluj-Napoca
Colegiul Unitarian János Zsigmond, Cluj-Napoca
Complexul balnear de la Ocna Sibiului
Conacul din Voivodeni
Conacul Thorotzkay-Rudnyánszky din Colţeşti
Conacul Torma, Cristeştii Ciceului
Cripta şi fostul ansamblu al castelului Bethlen, Chiraleş

Articole tematice:


Calomnie
Câmpia Transilvaniei
Cariere şi biografii din secolul XX
Cărţi de bucate
Ceramica de Turda
Cercetarea dialectologică
Cheile Turzii şi legendele lor
Chiaburi, chiaburire
Clacă
Clarvăzători, văzători din Moldova
Colectivizare în Ţinutul Secuiesc
Colonizări în Transilvania în secolul XX.
Comicul
Comitatele în epoca principatului
Comitatele Transilvaniei în Evul Mediu
Comitele secuilor
conexiuni literare româno-maghiare înainte de 1945
Conexiuni literare româno-maghiare, 1945–1989
Contemplarea soarelui-răsare la ceangăii moldoveni
Credinţele populare şi cercetarea lor
Cronica secuiască din Ciuc
Cultivarea limbii
Cultul popular al Mariei
Cultura populară scrisă

Mănăstirea ursulinelor, Oradea


Ansambul se compune dintr-o clădire cu plan dreptunghiular, ale cărei aripi delimitează o curte interioară şi un corp de clădire cu plan în formă de L, înconjurând o curte care azi este folosită ca parcare a şcolii. În curtea aflată în spatele corului se [...]

Biserica sârbească, Arad


Biserica sârbă ortodoxă, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, a fost ridicată în partea estică a oraşului, denumită Civitas Rasciana, după populaţia de naţionalitate sârbă, care locuia aici. Clădirea cu un naos de plan dreptunghiular, se încheie spre [...]

Baladele populare maghiare din România


Balada ca gen literar folcloric. Balada populară este un poem epic în versuri. S-a format la sfârşitul Evului Mediu, în secolele XI-XV, în condiţiile socio-istorice specifice ale feudalismului, iar ea reflectă raporturile sociale specifice ale acestuia. Sub aspectul istoriei genului - şi în cadrul acestuia, din punctul de vedere al formei, al conţinutului şi al muzicii - balada are trăsături comune cu epica eroică, cu cântecul popular (cântecul de robie, de dragoste şi de jale), romanţa, legenda, literatura fără valoare artistică, narativele istorice şi, mai rar, cu povestea populară. Evoluţia baladei cuprinde două perioade: balada de stil vechi (clasică) şi balada de stil nou. Trecerea de la stilul vechi la stilul nou [...]


include

include

include