Proiectul “Digitalizare pentru interculturalitate II” categorie: enciclopedie [2012-10-26]

Proiectul digitalizării și publicării revistei "Glasul minorităților" a fost realizat în cadrul proiectului Digitizare pentru interculturalitate II finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, de Fundația Jakabffy Elemér Alapítvány (Cluj-Napoca) prin colaborare cu Asociația Media Index. Tot în cadrul proiectului sunt puse la dispoziția celor interesați 9 volume axate pe tematica minoritară.

Glasul Minorităților categorie: reviste [2012-09-26]

Glasul Minorităților (1923–1942) este cea mai importantă revistă din perioada interbelică dedicată problemei minorităților din România și nu numai. Revista a apărut în anul 1923, redactorii revistei fiind Jakabffy Elemér și Sulyok István. Primele trei volume conțin articole în limba română, începând cu anul 1926 devine revistă multilingvă, lîngă articolele de limba română apar și articole în limba germană, franceză și engleză.

Operele lui Hervay Gizella categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-18]

Nascută în 1934 la Mako, în Ungaria, Hervay Gizella se mută în județul Sălaj la vârsta de 12 ani, împreună cu mama. După terminarea facultății de limba si literatura maghiară la Cluj, se mută la Bucuresti. Prima sa poezie apare în 1953. În 1976 se mută la Budapesta. În același an, fostul său soț, Szilágyi Domokos se sinucide, iar un an mai târziu, fiul lor, Attila – eroul volumului Cartea lui Kobak – moare în cutremurul de la București. Hervay Gizella se sinucide in 1982.

Pagina poetului Bogdán László categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-16]

Scriitorul, poetul, redactorul și traducătorul Bogdán László s-a născut în 1948 la Sfântu Gheorghe. Începând din 1969 lucrează la ziare, iar din 1974 și la reviste culturale. Primul sau volum de poezii apare in 1972, urmat în 1978 de primul roman, intitulat "În căutarea unor locuri pentru filmare". De-a lungul timpului, a fost premiat de Uniunea Scriitorilor de trei ori.

Pagina scriitorului Bálint Tibor categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-12]

Născut in 1932 la Cluj, Bálint Tibor a debutat în a doua parte a anilor 1950 cu nuvele și schițe. După mai multe volume de nuvele și povestiri, apărute în anii în care lucra la diferite reviste și ziare, în 1969 apare romanul Maimuța plângăreața, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor. Romanul a fost primit cu entuziasm și de public, iar in 1972 este pus pe scena la Cluj. Înainte de moartea sa din 2002, Bálint Tibor publica și celelalte două volume din trilogia începută cu Maimuța plângăreață.

Realizări culturale și științifice maghiare în limba română, respectiv limba germană categorie: cărți [2011-09-26]

Încă din anii ’60 Editura Kriterion a recunoscut importanța transmiterii valorilor culturale și realizărilor științifice ale comunității maghiare în procesul de a genera relații științifice și cultural cu influență pozitivă în viața culturală, științifică a minorităților naționale. În mijlocul anilor ’90 putem înregistra puține încercări asemănătoare, în primul rând editurile revistelor culturale își asumă sarcina de a transmite valorile culturale a communităților conlocuitoare. Cu publicarea valorilor culturale și a performanțelor științifice maghiare în limba română și germană, și noi ne alăturăm aceastei tendințe. În cadrul proiectului intitulat Digitizare pentru interculturalitate, realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, celor interesați le punem la dispoziție 19 opere literare și științifice.

SÜTŐ ANDRÁS

Un leagăn pe cer "E bine să ni-l închipuim pe Sütő András pedalînd în continuare pe o bicicletă celestă, îndreptîndu-se spre o redacție mai înaltă și spre o tipografie căreia numai el îi știe, în clipa asta, tainele presimțite în capodopera „Un leagăn pe cer" (...)" - fragment din necrologul „Cireșe de toamnă", de Mircea Dinescu.


KÓS KÁROLY

Neamul Varju În românește de Aurel BUTEANU
Prefață de N. CRIȘAN
Coperta de DEÁK FERENC



Primăria municipiului, Tîrgu-Mureș

Romániai Magyar lexikon
Structura planimetrică și tratarea fațadei primăriei din Târgu Mureș păstrează schema compozițională a planului tipic baroc, cu care cei doi arhitecți au câștigat concursul de proiecte. Aripele secundare ale clădirii, organizate în jurul unei curți interioare dreptunghiulare, au două tronsoane formate dintr-un coridor îngust și un șir de săli. Accesul clădirii este asigurat de mai multe intrări și case de scări. Axele centrale ale aripii principale, ca și în cazul castelelor baroce, sunt accentuate de cele trei arcade, care preced intrarea principală, de spațioasa casă a scărilor de la parter, și de înalta sală festivă, [...]
tovább a lexikonhoz

Memoria genealogică

Romániai Magyar lexikon
Memoria genealogică redactează, prezintă și reține cunoștințele referitoare la înaintași în câteva tipuri de texte. Redactarea, depunerea și folosirea textului se face în cadrul unei ceremonii, a unor rituri de comemorare, potrivit unor funcții sociale. Formele contemporane ale memoriei genealogice pot fi datate încă din secolele XVII-XVIII și sunt legate de schimbările survenite în scenariile ceremoniilor de înhumare, de extinderea folosirii scrisului.Antecedente de manuscrise ale necrologului se cunosc încă din secolul al XVII-lea. Iată ce scrie Altorjai Apor Péter în 1936 „despre [...]
tovább a lexikonhoz

Pál-Antal Ildikó

Cégfelszámolás Romániában