Comicul este o categorie estetică, formele ei fiind umorul, batjocura, ironia. Scopul utilizării comicului este demascarea anomaliilor, conştientizarea ridicolului unor situaţii, respingerea fenomenelor anormale, crearea unei anumite atmosfere, amuzamentul. Naşterea comicului este legată de apariţia sistemelor de valori. Cercetările demonstrează existenţa lui încă în perioadele timpurii ale culturii omeneşti (mitul, epica eroică). Cele două interpretări de bază ale comicului au apărut încă din antichitate. Potrivit lui Platon (dar şi lui Freud, în secolul al XX-lea), comicul este condamnabil, fiindcă provine din egoism. După Aristotel, sursa comicului este faptul că o anumită problemă din societate devine vizibilă. Prin umor, individul se sustrage efectului atrofiant al mediului şi se eliberează de tensiunea acumulată. [...]